Geniul literaturii romane

        Cea mai stralucitoare personalitate a culturii romanesti, un om inzestrat de Dumnezeu cu un har aparte, o sensibilitate deosebita, un erudit, deopotriva un poet atins de aripa geniului, dar si un patriot ardent, lucru pe care l-a aratat de-a lungul intregii sale vieti, Mihai Eminescu a ramas pururi viu in inimile noastre.

        Mihai Eminescu este in literatura romana poetul nepereche a carui opera invinge timpul, dupa cum afirma George Calinescu. El este cel mai mare poet national, care exprima cel mai bine si cel mai complet spiritualitatea romaneasca.

         Eminescu a fost o personalitate coplesitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligenta, memorie, curiozitate intelectuala, cultura de nivel european si farmecul limbajului. Scrisul era viata lui: omul cel mai silitor, vesnic citind, meditand, scriind… poet in toata puterea cuvantului, dupa cum afirma Titu Maiorescu.

         Primul, care a intuit marele efect modelator al creatiei eminesciene a fost Titu Maiorescu: Eminescu a facut ca toata poezia acestui secol sa evolueze sub auspiciile geniului sau, iar forma infaptuita de el a limbii nationale sa devina punctul de plecare pentru intreaga dezvoltare ulterioara a vesmantului si cugetarii romanesti.

         Eminescu nu era un romantic contemplativ si abstract, pierdut intr-o visare lirica, ci un om al timpului sau, preocupat de destinul si de buna existenta a poporului roman, analizand cu simt critic societatea contemporana, institutiile acestuia. El a fost un artist–cetatean, ganditor si pedagog al neamului sau.

        Conceptia estetica a lui Eminescu este modelata de poetica romantica pasoptista si de filozofia a geniului, care traieste intr-o societate mediocra, incapabila sa inteleaga si sa promoveze valorile.

         Poezia eminesciana este incarcata de sensibilitate, continand si puterea evocatoare a limbii romane si este construit pe un fond de armonie muzicala. Tudor Vianu sustine, ca …Eminescu n-a trebuit sa se lupte cu limba, asa cum au facut unii din emulii sai de mai tarziu. i-a fost de ajuns sa se aseze in curentul limbii si sa-si inalte panzele in directia in care sufla duhul ei.

         Opera lui Eminescu, poet al visului cosmic si mitologic, isi are locul propriu nu numai in literatura romana, ci si in cea universala. Generatiile in succesiunea lor isi transmit ca pe o datorie sacra convingerea, ca Eminescu este cel mai mare poet national. Referindu-se la valoarea creatiei eminesciene – din punctul de vedere a relatiei natioanal – universal – George Calinescu afirma: fiind foarte roman, Eminescu este un mare poet universal.

TiMpuL

   Timpul este un fluviu imens care duce cu el evenimentele din universul nostru. Timpul are o singura directie. El nu se mai intoarce niciodata. El este valabil ca un efect al miscarii( transformarii) materiei in univers. Este masura Lui Dumnezeu pentru tot ce este trecator. Prin el Dumnezeu masoara transformarea intregii materii. Pentru noi oamenii de pe pamint , timpul este o masura a calatoriei noastre terestre.In timp parcurgem orice eveniment de pe aceasta planeta. Ce trebuie sa retinem este ca timpul ne forteaza la anumite situatii pe care nu le mai putem schimba. Orice fapta pe care ai facut-o nu mai poate fi anulata, nici modificata. Timpul nu se mai intoarce inapoi. Nu poti sa experimentezi acelasi eveniment de doua ori. Fiecare " celula " a timpului este umpluta cu evenimentul pe care il oferi in succesiunes lui si atit. Regretele nu pot schimba nimic. De aceea grija noastra este " Cu ce umplem celulele timpului?.
    Timpul este intim legat de sentimentul propriei noastre existente. Simtim noi insine, ne schimbam, si vedem cum toate care ne inconjoara se nasc, se transforma si pier. Oricat de durabil ar fi ceva are totusi limite in timp: fiecare om, casele, regimurile politice, piramidele sau alte asemenea constructii menite sa infrunte veacurile, stelele si galaxiile isi vor afla la un moment dat sfarsitul. Prin aceasta schimbare neintrerupta, ceea ce va fi devine present, iar ceea ce este present devine trecut...

   Acum cateva saptamani in urma am avut  o problema cu timpul. Mi se parea ca trece prea repede si odata cu el si viata mea...ca nu reusesc sa inteleg nimic din existenta pe care mi-a dat-o Dumnezeu, dar am inteles ca timpul e ceva care nu poate fi condus de om, nu suntem in stare sa-l conducem, de aceea am renuntat la gandurile stupide pe care la aveam si am inceput sa traiesc liber si rational, pretuind fiecare clipa, caci cum am mentionat mai sus- nu putem recupera nimic din trecut.

Offf..iubire!!!

    A iubi este insasi legea vietii. Celebrul poet Vergilius spunea ca "Dragostea invinge totul si noi ne lasam invinsi de ea" si se refera la puterea si entuziasmul care ne cuprind cand iubim.   
    Dragostea este singura cale spre a accede in cunoastere, in aspiratia spre absolut. Atingerea absolutului este fericirea suprema, iubirea capata dimensiuni sacre, energia si forta acestui sentiment pot face "minuni".
    Dragostea este singura solutie de supravietuire spirituala care poate sa invinga timpul si sa eternizeze simtirea umana. Accesul la iubire are valoare suprema, conferind sens profund existentei umane; numai iubirea poate eterniza sufletul omului, pe cand absenta ei l-ar vesteji.
    Cu alte cuvinte, iubirea este un sentiment materializat, stare sufleteasca ce capata puteri demiurgice asupra sensibilitatii omului, inaltandu-l in centrul lumii care, la randul ei, se reordoneaza sub forta miraculoasa a celui mai uman sentiment.      
     A te indragosti poate fi o experienta de o frumusete unica, fara indoiala, sentimentul de iubire fiind incarcat de puritate, de candoare si gingasie, si, altfel spus, "dureros de dulce", dezvaluind trairi nebanuite.
     Sfantului Apostol Paul, în prima scrisoare către Corinteni zicea: "Iubirea este îndelung răbdătoare, iubirea este binevoitoare, nu este invidioasă, iubirea nu se laudă, nu se mândreşte. Ea nu se poartă necuviincios, nu caută ale sale, nu se mânie, nu ţine cont de rău. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suportă, toate le crede, toate le speră, toate le îndură. Iubirea nu încetează niciodată" (13,4-8).
   Completez acum cu cuvintele marelui Blaga: "Tot ce conteaza in viata in mod deplin si dureros este iubirea".

       Iubeşte şi vei fi iubit!!!

E important!!!

     Omul nu traieste singur, izolat, el a devenit om atunci când, pentru a exista, a fost nevoit sa intre în relatii cu altii. El comunica cu semenii sai, îsi confrunta cu ei ideile, se dezvolta împreuna cu altii, într-un cuvânt: traieste într-o colectivitate sociala careia nu-i este indiferent modul de comportare al fiecarui individ în parte. Singura lui posibilitate de convietuire în societate este conditionata de respectarea normelor si principiilor etice si morale care guverneaza respectiva societate.

     Codul bunelor maniere reprezinta, de fapt, „arta de a trai frumos” în toate împrejurarile vietii. Iata cateva din bunele maniere care trebuie sa fie respectate de noi:

• Respectul. Respecta pe  cei din jur ca sa fii si tu la randul tau respecat. E foarte important sa respectam pe cei din jurul nostru, mai ales pe cei maturi, care ne sunt ca niste calauze pe tot parcursul vietii. Eu, fiind eleva, cred ca e esential sa respecatam nu numai parintii, prietenii, bunicii, ci si profesorii. Ei fac parte din viata noastra, depun efort pentru a ne educa si merita pe deplin toata atentia si respectul elevilor.
• Modestia. Modestia sade bine tânarului (PLAUT). E  bine sa fim modesti, caci lauda de sine nu miroase a bine. Eu cred ca orice reusita a noastra se vede si fara lauda. Modestia poate fi o cale mai buna de a demonstra ceea ce poti, uneori graba strica treaba si mandria poate mai tare sa ne dezavantajeze personalitatea din noi, decat s-o scoata in evidenta.
• Cinstea.Trebuie sa fim cinstiti ca cei din jur sa aiba incredere in noi. Sa fim cinstiti cu parintii, caci ei sunt cei mai buni prieteni ai nostri, cinsiti cu profesorii, cinstiti chiar si cu noi insine.
• Simtul libertatii. Toti suntem liberi. Trebuie sa ne bucuram de liberatea pe care o avem, dar intr-un mod rational. Suntem liberi, dar nu si in actiunile negative, avem liberate pentru a visa, pentru a ne expune opiniile, pentru a face fapte bune, pentru a fi fericiti.